Controversa din jurul cursei NASCAR
O piață de predicție de 10.000 de dolari pe Polymarket legată de cursa din seria NASCAR de duminică a generat o dispută semnificativă în istoria UMA, după ce oracle-ul a respins o propunere timpurie de soluționare, deși aceasta era corectă. Incidentul a ridicat întrebări despre cum procesul optimist al oracle-ului UMA echilibrează rapiditatea, claritatea și corectitudinea.
Cum a devenit un pariu de 10.000 de dolari o dispută de 60.000 de dolari
Când steagul în carouri a căzut la 18:58 ET, Denny Hamlin a trecut primul linia de sosire, confirmat ulterior ca fiind câștigător după inspecția post-curse a NASCAR. La un minut după final, un trader veteran de pe Polymarket, cunoscut sub numele de “GeopoliticsWizard”, a postat 40 de propuneri de soluționare către UMA, câte una pentru fiecare contract de șofer, plătind bondul necesar de 750 USDC pentru fiecare propunere. Cu 90 de minute mai târziu, alți utilizatori au contestat fiecare propunere, argumentând că submitentul nu a așteptat inspecția. Conform regulilor UMA, fiecare dispută necesita, de asemenea, un bond de 750 USDC.
Astfel, cu 40 de propuneri și 40 de dispute, totalul stării a crescut la 60.000 de dolari, de șase ori mai mult decât dimensiunea pieței de bază. Împărțirea finală este prestabilită: partea câștigătoare colectează cele 40 de bonduri (40.000 de dolari), în timp ce UMA păstrează restul de 20.000 de dolari ca venit pentru protocol.
Deciziile controversate ale votanților
Documentația publicată de UMA nu necesită ca propunătorii să aștepte inspecțiile, ci îi îndrumă să folosească o „sursă publică autoritară”. Clasamentul NASCAR nu conținea avertismente sau asteriscuri. Cu toate acestea, votanții on-chain au considerat propunerile „Prea Târzii”, aliniindu-se în unanimitate cu contestatarii. Votul a avut loc după ce NASCAR a confirmat victoria lui Hamlin la 20:26, iar disputele au fost înregistrate la 20:27.
Decizia a șters aproximativ 30.000 de dolari din valoarea netă a propunătorului, transformând un cont anterior profitabil într-unul negativ, conform postărilor lui Domer.
Funcționarea UMA
UMA utilizează un model în trei pași: „propune–dispută–votează”. Oricine poate trimite un răspuns de soluționare cu un bond. Dacă nu este contestat într-un interval scurt, răspunsul devine final. Un contestatar poate posta un bond egal pentru a forța un vot al deținătorilor de tokenuri. Majoritatea primește bondurile combinate, în timp ce minoritatea își pierde bondurile. Modelul este conceput pentru a fi rapid și descentralizat, însă cazul NASCAR demonstrează că costurile pot depăși valoarea nominală a unei piețe atunci când disputele escaladează.
Problemele mai mari ale sistemului
În opinia lui Domer, episodul NASCAR scoate la iveală o problemă mai profundă: baza de vot a UMA s-a micșorat la un cerc restrâns de „regulari” de încredere, ale căror stimulente financiare se aliniază adesea cu contestatarii, în detrimentul unei corectitudini neutre. Când Polymarket rămâne neutru, așa cum s-a întâmplat aici, UMA se bazează pe acești interni pentru ghidare, iar „ei se conformează”.
Domer a concluzionat că astfel de dinamici transformă comercianții legitimi în victime colaterale.
Concluzie
Controversa legată de pariu subliniază riscurile și provocările sistemului de vot UMA, având potențialul de a afecta negativ comercianții corecți și de a genera neîncredere în procesul de soluționare a disputelor.