Protocolele de securitate partajată și adoptarea instituțională a blockchain-ului
Protocolele de securitate partajată se conturează ca soluții pentru provocările infrastructurii care au complicat adoptarea blockchain-ului de către instituții. Acestea permit reducerea costurilor de dezvoltare și a barierelor tehnice prin intermediul unor straturi de securitate unificate. Misha Putiatin, CEO-ul Symbiotic, susține că modelul de securitate partajată permite organizațiilor să valorifice infrastructura de securitate existentă a blockchain-ului, fără a fi necesară construirea de sisteme personalizate.
Structura securității partajate
Securitatea partajată constă într-un strat unificat în care utilizatorii stake-uiesc active, iar multiple aplicații pot construi pe această infrastructură concentrată pe securitate. Această structură permite instituțiilor să abordeze termenele de dezvoltare și să aloce resursele eficient. Putiatin a explicat că propunerea de valoare se bazează pe scalabilitate imediată prin utilizarea primitivelor de securitate reutilizabile. Organizațiile pot beneficia de seturile de operatori existente și de infrastructura deja stabilită, evitând dezvoltarea sistemelor independente care ar dura ani de zile.
Provocările infrastructurii multi-chain
Provocările legate de infrastructura multi-chain au oferit întreprinderilor opțiuni limitate, fiecare având compromisuri distincte. Sistemele de mesagerie de încredere necesită listarea autorităților specifice și se bazează pe acorduri off-chain, în timp ce implementările clienților ușori necesită resurse extinse de dezvoltare și mentenanță continuă. Protocolele de securitate partajată își propun să ofere un compromis prin facilitarea verificării rezultatelor consensului în multiple ecosisteme blockchain. De exemplu, utilizatorii pot stake-ui Ethereum (ETH) pe Symbiotic, iar instituțiile care dezvoltă aplicații pe Solana pot beneficia de această putere de validare, simplificând astfel procesele de verificare.
Considerații privind centralizarea și controlul
Implementările de securitate partajată sunt supuse unei scrutinări în ceea ce privește riscurile de centralizare, deoarece straturile unificate ar putea teoretic crea puncte unice de eșec care afectează multiple rețele conectate. Diverse protocoale abordează aceste preocupări prin diferite abordări arhitecturale. Putiatin a menționat că unele implementări mențin autonomia rețelei, permițând proiectelor blockchain individuale să controleze selecția validatorilor, mecanismele de staking și parametrii de guvernare. Această abordare modulară își propune să păstreze independența rețelei, oferind în același timp beneficii ale infrastructurii partajate.
Tendințe în dezvoltarea instituțională
Instituțiile financiare adoptă o abordare mixtă în implementarea blockchain-ului, desfășurând aplicații pe rețele publice existente, în timp ce explorează dezvoltarea de blockchain-uri personalizate. Alegerea depinde adesea de cerințele de reglementare, nevoile de conformitate și specificațiile tehnice. Protocolele de securitate partajată vizează instituțiile care caută soluții de tip middle-ground, care oferă capacități de personalizare fără a implica costurile complete de dezvoltare.
Concluzie
Adopția blockchain-ului de către instituții rămâne incertă, pe măsură ce cadrele de reglementare evoluează și cele mai bune practici pentru implementarea blockchain-ului în diferite industrii și cazuri de utilizare sunt încă în dezvoltare. Eficiența straturilor de securitate unificate în stimularea adoptării instituționale va depinde de capacitatea acestora de a echilibra nevoile de personalizare cu beneficiile standardizării.
