Escrocherii cu deepfake: O amenințare de 200 de milioane de dolari
Conform raportului „Q1 2025 Deepfake Incident Report”, 163 de escroci care utilizează tehnologia deepfake au furat peste 200 de milioane de dolari de la victime în primele patru luni ale anului 2025. Aceasta nu este o problemă care afectează doar persoanele bogate sau cele celebre; impactul se resimte și asupra oamenilor obișnuiți.
Creșterea escrocheriilor
Un studiu arată că 41% dintre aceste escrocherii vizează persoane celebre și politicieni, în timp ce 34% își îndreaptă atenția spre oameni obișnuiți. Aceasta înseamnă că oricine, de la părinți la vecini, ar putea deveni următoarea victimă. Deteriorarea emoțională cauzată de aceste escrocherii este adesea mai gravă decât cea financiară, lăsând victimele cu un sentiment de violare și trădare.
Impactul tehnologiei deepfake
Tehnologia utilizată în aceste escrocherii este alarmantă. Escrocii pot copia vocea cu o acuratețe de 85% folosind doar câteva secunde de audio dintr-un videoclip de pe YouTube sau dintr-o postare pe rețelele sociale. Distingerea între materialele false și cele reale devine din ce în ce mai dificilă, 68% dintre oameni neputând să facă diferența.
Criminalii caută pe internet materiale pe care le pot utiliza pentru a crea aceste deepfake-uri, folosind postările și videoclipurile noastre împotriva noastră. De exemplu, un escroc ar putea folosi o înregistrare a vocii tale pentru a cere ajutor financiar familiei tale sau un videoclip fals al unui CEO pentru a justifica o transferare masivă de fonduri. Aceste scenarii nu mai sunt science fiction; ele se întâmplă acum.
Tipologii de escrocherii
Pe lângă pierderile financiare, 32% dintre cazurile de deepfake implică conținut explicit, fiind folosite pentru a umili sau a șantaja victimele. 23% dintre infracțiuni sunt legate de frauda financiară, 14% de manipularea politică, iar 13% de dezinformare. Aceste escrocherii fac dificilă credibilitatea informațiilor pe care le citim și le auzim online.
Ce putem face?
Educarea este primul pas. Companiile pot instruirea angajaților să recunoască semnele de alarmă, cum ar fi apelurile video care cer bani imediat. Testele simple, cum ar fi solicitarea unei mișcări specifice sau a unui răspuns la o întrebare personală, pot ajuta la evitarea fraudelor. De asemenea, companiile ar trebui să limiteze accesul la media de înaltă calitate a CEO-ilor și să adauge watermark-uri pentru a împiedica utilizarea abuzivă.
Este esențial ca oamenii să fie vigilenți cu privire la informațiile pe care le publică online. Orice înregistrare audio sau video postată poate fi folosită ca armă. În cazul în care se primesc solicitări suspecte, este recomandat să se verifice printr-un apel de încredere sau prin alte metode. Creșterea gradului de conștientizare publică poate contribui la stoparea comportamentelor frauduloase, în special în rândul grupurilor mai vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă.
Rolul guvernelor și reglementările viitoare
Guvernele au un rol important în combaterea acestor escrocherii. O cercetare sugerează că toate țările ar trebui să aibă legi uniforme care să definească ce sunt deepfake-urile și cum pot fi sancționate. Noile legi din SUA impun site-urilor de socializare să elimine conținutul deepfake explicit în termen de 48 de ore.
Cu toate acestea, legislația singură nu este suficientă, deoarece escrocii operează în diverse țări, iar detectarea lor poate fi dificilă. Stabilirea unor standarde internaționale pentru watermarking și autentificarea conținutului ar putea fi o soluție, dar este necesară cooperarea între companiile IT și guverne.
Proiecții și concluzie
Până în 2027, se estimează că deepfake-urile vor costa SUA 40 de miliarde de dolari, cu o rată de creștere de 32% anual. În America de Nord, escrocheriile au crescut cu 1,740% în 2023 și continuă să crească. Totuși, există soluții: utilizarea tehnologiilor inteligente pentru detectarea deepfake-urilor în timp real, reglementări mai stricte și bune practici pot ajuta la restabilirea încrederii în lumea digitală. În fața unei cereri suspecte, este esențial să verificăm informațiile, protejându-ne astfel bunăstarea financiară și reputația.
